Postul Crăciunului. Ce trebuie să faci până la Sărbătorile de iarnă. Tradiții și obiceiuri

Postul Crăciunului, conform calendarului creștin ortodox, începe pe 15 noiembrie și se încheie pe 24 decembrie. Pe  25 decembrie, creștinii vor sărbători Nașterea Domnului sau Crăciunul. Lasatul Secului pentru Postul Crăciunului 2020 are loc în seara Sfântului Filip, pe data de 14 noiembrie.

Lăsata Secului. Tradiții și obiceiuri

Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului în 2022 are loc pe 14 noiembrie şi marchează ultima zi în care se mai poate mânca de dulce. Postul Crăciunului începe marţi, 15 noiembrie şi este al patrulea post de peste an, fiind cel mai lung post, după Postul Paştelui, cu o durată de 40 de zile. Până pe 21 noiembrie, atunci când este şi sărbătoarea Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, perioada de postire este mult mai aspră.

În timpul postului, nunţile sunt interzise, iar credincioşii trebuie să se spovedească, pregătindu-se pentru Împărtăşanie.

Lăsatul Secului pentru Postul Crăciunului este o sărbătoare extrem de importantă şi marchează momentul de cumpănă dintre noul an agrar și cel vechi. O tradiție comună este ideea de masă festivă la care se adună toată familia și petrec această sărbătoare.

În Bărăgan, un vechi obicei spune că de Lăsata Secului trebuie strânse toate oasele și resturile de mâncare într-o față de masă, iar a doua zi trebuie aruncate afară spre răsărit. Oamenii trebuie să rostească cuvintele ”Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiţi îndestulate şi de la holdele mele oprite”.

Tot de Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului fiecare copil încearcă să prindă bucata de halviță cu gura, un lucru mai greu decât și-ar închipui mulți. Majoritatea celor care participa la această tradiție ajung să se murdărească din plin pe față și chiar pe haine. Se spune că persoana care prinde halvița în gură o primește drept recompensă.

O altă datină de Lăsata Secului care se păstrează și în zilele noastre este Legarea grânelor. Acest obicei se practică pentru că păsările sau alte dăunătoare să nu distrugă recolta gospodarilor.

De asemenea, de Lăsata secului, creștinii petrec alături de familie si mănânca bucate alese. Totodată, în această zi este bine ca finii să meargă la nași cu plocon, care constă într-o găină friptă, un colac mare sau o turtă în foi și o sticlă de vin.

Finii își cer iertare de la nași pentru greșelile pe care le-au făcut peste ani, iar după ce se împacă, se întinde masa şi se mănâncă plăcinte cu fructe și legume, struguri sau stafide care simbolizează sporul și vigoarea spirituală.

Ce nu ai voie să mănânci în Postul Crăciunului

Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Se dă dezlegare la peşte şi preparate din peşte, precum şi la vin şi untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică.

În Postul Crăciunului, credincioșii consumă doar mâncăruri de post. Nu se mînâncă carne, brânză și ouă, iar în zilele de luni, miercuri și vineri mâncarea se consumă fără ulei și nu se bea vin.

Însă, dacă în zilele de luni, miercuri și vineri, Biserica Ortodoxă prăznuiește un sfânt mare din Calendar însemnat cu cruce neagră, atunci creștinii au voie să consume vin și untdelemn, iar dacă sărbătoarea este trecută cu cruce roșie în calendar, atunci în acea zi se face dezlegare și la pește.

Prin durata lui de 40 de zile, Postul Crăciunului amintește de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, atunci când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu (Decalogul) scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii, dar și de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii Mântuitorului.

Zilele cu dezlegare la pește din Postul Crăciunului

21 noiembrie: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (luni) – sărbătoare cu cruce roșie
26 noiembrie: Sfântul Stelian (sâmbătă)
27 noiembrie: Sfântul Mucenic Iacob Persul (duminică)
30 noiembrie: Sfântul Apostol Andrei (miercuri) – sărbătoare cu cruce roșie
3 decembrie: Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica (sâmbătă)
4 decembrie: Sfânta Muceniță Varvara (duminică)
5 decembrie: Sfântul Sava cel Sfințit (luni)
6 decembrie: Sfântul Ierarh Nicolae (marți) – sărbătoare cu cruce roșie
10 decembrie: Sfinții Mucenici Mina, Ermoghen și Eugraf (sâmbătă)
11 decembrie: Sf. Cuv. Daniil Stâlpnicul și Luca cel Nou (duminică)
12 decembrie: Sfântul Spiridon (luni)
13 decembrie: Sfântul Ierarh Dosoftei (marți)
17 decembrie: Sfântul Proroc Daniel (sâmbătă)
18 decembrie: Sf Cuv. Daniil Sihastrul (duminică)

Postul Crăciunului. Tradiții și obiceiuri

Postul Crăciunului marchează perioada de abstinență și penitență practicată de Biserica Ortodoxă Răsăriteană, Biserica Ortodoxă Orientală și Biserica Catolică în pregătirea Nașterii lui Iisus, sărbătorită an de an la data de 25 decembrie.

Totodată se obișnuiește ca la intrarea în postul Crăciunului, mai exact după Lăsatul Secului, toate oalele să fie puse cu gura în jos , pentru ca cei ai casei să fie feriți de orice pagubă sau boală.

O superstiție a postului Crăciunului ne spune că dacă în postul Crăciunului e vreme moale, atunci primăvara vor fi multe ploi.

În postul Crăciunului vor începe și șezătorile, unde femeile, dar și fetele tinere, se vor întâlni pentru lucru, arată creștinortodox.ro.

De asemenea, în postul Crăciunului se realizează și practici de magie premaritală, astfel fetele nemăritate trebuie să adune câte o surcică în fiecare zi a postului, iar în Ajunul Crăciunului vor fierbe crupe fără sare. Aceste crupe, după ce sunt fierte, le vor pune pe masă pentru ca seara venind umbra ursitorului lor, să aibă ce ospăta.

Postul Crăciunului este deosebit de important în religia ortodoxă, deoarece ne pregătește, pe noi creștinii, pentru primirea cum se cuvine a Mântuitorului Iisus. De asemenea, postul este de folos atât pentru suflet cât și pentru trup, fiindcă întărește trupul, pe de o parte, iar pe de altă parte, ușurează și curăță sufletul.